Iconostas

Iconostas

Iconostasul este un element arhitectural și liturgic central în bisericile ortodoxe, reprezentând peretele despărțitor dintre altar (sfântul altar) și naosul bisericii, împodobit cu icoane dispuse în ordinea și structura canonică.

Caracteristici principale

• Structură fixă, amplasată în interiorul bisericii ortodoxe
• Conceput pentru separarea spațiului liturgic al altarului de restul bisericii
• Prevăzut cu uși împărătești (centrale) și diaconești (laterale)
• Suport pentru icoane dispuse pe mai multe registre
• Rol central în cadrul slujbelor și rânduielii liturgice

Materialul și calitatea iconostasului nu sunt specificate în denumire.

Iconostasul este utilizat în altar, biserică sau spațiu liturgic pentru a marca despărțirea sacră între spațiul sfânt al altarului și zona destinată credincioșilor. Acesta servește atât funcției teologice, cât și liturgice, fiind o componentă indispensabilă în oficierea ritualurilor și a Sfintei Liturghii. Poziționarea iconostasului se face pe axa longitudinală a bisericii, fiind orientat spre răsărit, și respectă canonul iconografic ortodox.